Colegiul National ”Traian”, Drobeta Turnu Severin

EU-Ro.crem CNT 2019

Description: C:\Users\traia\OneDrive\Desktop\curentul.jpg

EU-Ro.crem

POSTED BY STEFAN STRAJER ON NOVEMBER – 12 – 2019

 EU-Ro.crem

Crem? de ciocolat? cu lapte ?i arom? de alune produs? în Serbia, aflat? printre cele mai populare produse alimentare din vechea Iugoslavie, „Eurocrem” a constituit unul dintre cele mai râvnite dulciuri ce se aduceau din ?ara vecin? pe vremea comunismului. Recenta ap?ruta carte purtând titlul sugestiv „EU-Ro.crem”, ne readuce în aten?ie, invitându-ne la just? evaluare ?i profund? medita?ie, fenomenul „frontierist” manifestat în România între anii 1949-1989, cu prec?dere în anul 1989 (din totalul de peste 100 000, numai în 1989 au încercat s? treac? ilegal grani?a 50 000 de români), prob? concludent? a deterior?rii treptate a condi?iilor sociale în acea vreme.

Motto-ul pe care autoarea Ileana Wisket l-a ales este un indicator gr?itor pentru sensul în care merge acest volum de proz? scurt?: „Când pierzi istorie, fie ?i temporar, ?tii c? de-aici încolo po?i pierde totul”. Citatul cu care debuteaz? cartea întrege?te pe deplin dezv?luirea subiectului supus cercet?rii ?i evoc?rii: „În perioada comunist?, Europa de Est producea refugia?i. Nimeni nu i-a num?rat nici pân? ast?zi. ?i nimeni nu î?i mai aduce aminte de ei. Nici m?car de cei care au fost împu?ca?i sau uci?i de câini de lupt? în timpul evad?rii sau de cei îneca?i în Dun?re. Este o pat? în autopercep?ia Europei de Est. ?i probabil motivul principal pentru dispre?ul ?i inima înghe?at? de care dau dovad? (Herta Muller, Die Welt)”.

Structurat? pe 12 sec?iuni ?i 10 anexe, lucrarea este rezultatul unui travaliu asiduu, însemnând o laborioas? c?utare, sute de pagini citite, numeroase materiale ?i documente examinate, m?rturii, rapoarte, declara?ii ?i situa?ii statistice ale CNSAS. Este relevant? precizarea concis? a autoarei plasat? chiar în subdiviziunea „Cuvânt înainte”: „Mi-am dorit s? creez un out of time, alternând materialele folosite cu povestirile bazate pe fapte reale unele, altele mai pu?in, axându-m? pe drama fiec?rui personaj în încercarea de a ie?i din ghetoul comunist” (p. 10).

Este de notorietate ?i, în acela?i timp, regretabil c? la 30 de ani de la c?derea comunismului nu se cunoa?te exact num?rul celor care au încercat s? treac? ilegal frontierele ?i nici num?rul celor care au fost aresta?i ?i condamna?i, b?tu?i, umili?i sau împu?ca?i. Pentru autorit??ile comuniste, „frontierist” era sinonim cu „infractor”, întrucât Codul Penal în vigoare în acea perioad? incrimina atât trecerea frauduloas? a frontierei, cât ?i tentativa, calificate ca „infrac?iuni contra autorit??ii”’ pedeapsa aferent? fiind închisoare de la 6 luni la 3 ani. Despre „frontieri?ti”, pe timpul comunismului, se vorbea cu admira?ie, dar doar în ?oapt?. Mii ?i mii de români au încercat s? treac? pe cont propriu grani?ele României, în c?utarea libert??ii. Pentru cei care reu?eau, statutul de „frontierist” constituia o moned? de schimb pentru azil politic într-o ?ar? democratic?, dar mul?i transfugi ?i-au g?sit sfâr?itul pe „fâ?ie”, împu?ca?i de gr?niceri ?i îngropa?i în cimitirele locale.

Ileana Wisket aduce în fa?a cititorului prin cartea sa „EU-Ro.crem” întâmpl?ri extrem de triste referitoare la români împu?ca?i de gr?niceri români în încercarea lor de a trece Dun?rea în fosta Iugoslavie, îngropa?i în gropi comune, atât pe malul sârbesc, cât ?i pe cel românesc (un exemplu fiind cimitirul din localitatea Vârciorova). Jude?ul Mehedin?i, unde s-au petrecut dramele relatate din m?rturiile culese de scriitoare, era unul care al?turi de Timi? ?i Cara? Severin, beneficia de posibilitatea p?str?rii unei forme de colaborare cu ?ara vecin? de peste Dun?re, printr-un a?a-numit acord pentru trafic de frontier? semnat prin anii ’70. Zona în care se aplica era limitat? la circa 20 de km de la frontier?, pe ambele maluri. Locuitorii treceau grani?a cu permis de mic trafic (Pas), asem?n?tor cu un pa?aport, emis de Serviciul de Pa?apoarte din re?edin?a jude?ului, valabil 5 ani, putându-se efectua 12 c?l?torii pe an ?i ad?ugându-se s?rb?torile legale aprobate prin conven?ii pentru ambele ??ri. Aceasta înlesnea, desigur, cunoa?terea în detaliu a condi?iilor concrete privind posibilitatea trecerii clandestine a grani?ei. Toate evenimentele petrecute prezentate în colajul ce formeaz? corpusul principal al c?r?ii induc o puternic? impresie cititorului, în special prin cât de am?nun?it se preg?teau românii s? dep??easc? bariera lag?rului ceau?ist spre un „dincolo” sinonim cu libertatea, precum ?i prin barbarismul întâmpinat atunci când erau prin?i, înjosi?i, maltrata?i ?i returna?i autorit??ilor române cei care treceau ilegal grani?a c?tre Iugoslavia.

Description: Cartograma Trecerii Frauduloase a Frontierei

Redarea câtorva scurte fragmente din carte merit? de bun? seam? a fi f?cut?, citatele exprimând cutremur?toare fapte, obiective aprecieri ?i tulbur?toare nelini?ti. „În anii ’80 era o adev?rat? nebunie. Începuse marea furie de plecare. Dac? nu erai ini?iat, erai terminat, ca ?i mort” (p. 13, declara?ia unui martor din Or?ova care evoc? amintiri despre oameni împu?ca?i ?i desc?rcarea mor?ilor pe o mas? care avea ata?at? o chiuvet? în cimitirul local unde erau îngropa?i); „Agentul s? lucreze cu ?iretenia pisicii, care cu mi?c?ri viclene, cu pa?i ascun?i, cu scânteierile ce-i pornesc din ochi, urm?re?te ?oarecele pân?-l z?p?ce?te ?i-l trage în curs?. Pisica nu face nicio mi?care f?r? folos pân? nu e sigur? c? va pune gheara pe victima ce-o urm?re?te pas cu pas, pândind-o cu r?bdare ceasuri întregi” (p. 37, „indica?ia” dat? la un curs de perfec?ionare); „Blugi, ?ig?ri, Coca Cola, Eurocrem, cafea” (p. 38, ce se g?sea pe pia?? de la sârbi); „?tia c? trebuia s? prive?ti vama de la Por?ile de Fier de departe, pentru c? de aproape era suspect s? te opre?ti. Sim?eai c? aici latinitatea era luat? de ape; dincolo, mirosea a ciocolat?, vanilie, whiskey, a Felini, nuga, Soljeni?în ?i mult? cafea. Ajungeai, dac? aveai Pas, la sârbi, într-un ora? nu mare, ci un fel de târg cochet, Kladovo. Oamenii de la noi tânjeau s? se-apropie de ai lor, de o lume f?r? zgomot ?i f?r? team? de beci. Ai no?tri se prelingeau ca ni?te umbre diluate de cele mai multe ori, ai lor î?i ofereau consisten?? ?i vitalitate” (p. 62-63); „Fâ?ia mustea de sângele frontieri?tilor” (p. 79); Nu este omis? nici reamintirea condi?iilor de trai la un nivel minim de subzisten?? cu care se confrunta o familie în Or?ova: criza de benzin?, se lua curentul dup? ora 18, se foloseau lanterne care îns? nu puteau face fa??, se st?tea mai mult în buc?t?rie, la aragaz, nici boiler nu se putea instala pentru c? acesta consuma peste norma de curent. „Butelia r?mânea piesa ce mai important?. Adev?rata moned? de schimb (…) Când ningea sau era frig, oamenii a?ezau c?rucioarele de butelii, pietroaie mai mari sau mai mici ?i câte un tataie sau câte o mamaie, nin?i de vreme ?i din cauza bolilor socialiste. St?teau ca ni?te umbre, de toate felurile, înconjurau blocurile, a?teptând propozi?ia Vine ma?ina. Se mobilizau atunci cu to?ii. Cei din cas? s?reau din pat ?i se duceau s?-?i înlocuiasc? bunicii sau alte rude. Ace?tia î?i transferau reumatismul încheieturilor firave, dar ?i entuziasmul perspectivei în?l??toare de a putea g?ti” (p. 95-96); „?ara era un fel de lag?r uria?, dar de la Severin se vedeau co?urile caselor de peste Dun?re fumegând, ma?inile care circulau pe ?oseaua paralel? cu a noastr? ?i se sim?ea miros aromat de cafea” (p. 104).

Sec?iunea „Nunt? pe Dun?re” include povestirea tragic? despre o original? tentativ? de trecere ilegal? a Dun?rii prin recurgerea la organizarea unei nun?i cu vaporul „Mehedin?i”, încercare e?uat? trist pentru c? „mirele” era ofi?er sub acoperire al Securit??ii, tot planul care p?rea foarte bine gândit fiind dejucat de angaja?ii organului represiv.

Se cuvine remarcat c? în prezentarea comentariilor întâlnite în carte, autoarea face de câteva ori referiri la celebrul roman politic „1984” al valorosului romancier ?i eseist englez George Orwell.

În carte se mai consemneaz? ?i evenimentul de mare atrac?ie pentru români pe care l-a reprezentat concertul pe principalul stadion din Timi?oara sus?inut în anul 1984 de solista Lepa Brena, cânt?rea?? din Iugoslavia, în mare vog? în anii ’80, extrem de popular? ?i îndr?git? în sud-vestul României, considerat? un simbol al libert??ii, precum ?i impresiile acesteia la revenirea în România în anul 2012.

Colajul de întâmpl?ri povestite ce confer? volumului o incontestabil? valoare documentar?, nu dezam?ge?te prin fragmentarism ori diversitate nearticulat?, deoarece las? impresia coagul?rii în jurul unei idei persistente a scriitoarei („fenomenul frontierist”) despre care ne avertizeaz? chiar din start: „Dedic aceast? carte tuturor celor care, cu buzele vinete de frig, de nesomn, de dor, de foamete sau nelini?te, pentru simplul motiv c? s-au n?scut pe un anumit mal al Dun?rii, lipsi?i de drepturi fundamentale, nemaisuportând persecu?iile ?i crimele politice ale regimului totalitar comunist, au avut for?a ?i curajul s? lase în urm? traiul mioritic ?i s? plece, aruncându-se în vâltoarea ?i curen?ii necunoscutului”.

În fine, câteva cuvinte despre autoare vor completa, cu certitudine, scurta mea expunere a c?r?ii „EU-Ro.crem”: Ileana Wisket este profesoar? de limba englez? la Colegiul Na?ional „Traian” din Drobeta Turnu Severin. Cu modestia specific? unui intelectual competent, se num?r? printre scriitorii discre?i ai unei lumi literare altminteri agitate: dintre c?r?ile pe care le-a publicat trebuie amintite „Pytheas dincolo de Ocean” (edi?ie bilingv? român?/francez?) ?i „Dincolo de zidul Berlinului” (edi?ie bilingv? român?/francez?).

Description: Dorin - poza de profil Curentul